cvs: phpdoc /ro/chapters intro.xml

From: Date: Wed, 27 Mar 2002 11:29:29 +0000
Subject: cvs: phpdoc /ro/chapters intro.xml
Groups: php.doc 
Request: Send a blank email to phpdoc+get-969343590@lists.php.net to get a copy of this message
spooky Wed Mar 27 06:29:29 2002 EDT Added files: /phpdoc/ro/chapters intro.xml Log: first romanian translation of Introduciton

Index: phpdoc/ro/chapters/intro.xml +++ phpdoc/ro/chapters/intro.xml <?xml version="1.0" encoding="iso-8859-2"?> <!-- EN-Revision: 1.29 Maintainer: spooky Status: ready --> <chapter id="introduction"> <title>Introducere</title> <sect1 id="intro-whatis"> <title>Ce este PHP?</title> <para> <acronym>PHP</acronym> (acronim recursiv petnru "PHP: Hypertext Preprocessor") este un limbaj de scripting utilizat pe scarã largã, realizat ºi distribuit în sistem Open Source, ce se potriveste producþiei Web ºi poate fi încapsulat în HTML. </para> <para> Un rãspuns simplu, dar totuºi ce înseamnã aceasta? Un exemplu: </para> <para> <example> <title>Un exemplu introductiv</title> <programlisting role="php"> <![CDATA[ <html> <head> <title>Exemplu</title> </head> <body> <?php echo "Salut, sunt un script PHP!"; ?> </body> </html> ]]> </programlisting> </example> </para> <para> Observã cum acest exemplu diferã faþã de un script scris în alte limbaje cum ar fi Perl sau C -- în loc de a scrie un program cu o mulþime de comenzi pentru a produce un HTML, scrii un script HTML ce include cod pentru a realiza ceva (în acest caz, a afiºa un text). Codul PHP este delimitat de <link linkend="language.basic-syntax.phpmode">coduri de start ºi de sfârºit </link> ce îþi permit sã intri ºi sa iesi din "modul PHP". </para> <para> Diferenþa dintre PHP ºi altceva cum ar fi JavaScript este acela cã PHP este executat pe server pe când JavaScript este executat pe calculatorului clientului (de navigatorul de Internet). Dacã ar fi sã ai un script similar cu cel de mai sus pe serverul tãu, clientul ar primi doar rezultatele scriptului ce este rulat, fãrã a vedea în nici un fel codul din spatele acestuia. Îþi poþi chiar configura serverul de web ca acesta sã îti proceseze toate fisierele HTML cu PHP ºi astfel nu exitã nici o metodã ca un utilizator sã stie defapt ce existã în fiºierele tale. </para> <para> Cele mai bune lucruri în folosirea PHP-ului sunt cã este foarte simplu pentru un începãtor, dar oferã o mulþime de facilitãþi avansate pentru un programator prefesional. Sã nu-þi fie fricã sã citeºti lista lungã de funcþii PHP. Poþi sã intri in acþiune, într-un timp scurt, ºi sã începi sã scrii scripturi simple în câteva ore. </para> <para> Deºi dezvoltarea PHP-ului este axatã pe partea de scripting ce ruleazã pe server, poþi sã faci mult mai multe cu el. Citeºte ºi vezi ce poþi face mai multe în secþiunea <link linkend="intro-whatcando">Ce poate face PHP?</link>. </para> </sect1> <sect1 id="intro-whatcando"> <title>Ce poate face PHP?</title> <para> Orice. PHP este în principal axat pe partea de scripting ce ruleazã pe server, deci poþi face orice fac ºi un program CGI, cum ar fi colectarea de date de la formulare, generarea de conþinut dinamic sau trimitere ºi primire de cookie-uri. Dar PHP poate face mult mai multe. </para> <para> Existã trei domenii principale unde sunt folosite scripturile PHP. <itemizedlist> <listitem> <simpara> Scripturi ce ruleaza pe server. Acesta este cel mai tradiþional ºi cel mai important pentru PHP. Ai nevoie de trei lucrui pentru a face sa meargã. Interpretorul PHP (CGI sau modul de server), un server de web ºi un navigator de web. E nevoie ca serverul de web sã fie pornit, cu o conexiune PHP instalatã. Poþi accesa rezultatul programelor PHP cu un navigator print intermediul serverului de web. Vezi secþiunea <link linkend="installation">instrucþiuni de instalare</link> pentru mai multe detalii. </simpara> </listitem> <listitem> <simpara> Scripting la linia de comandã. Poþi face ca PHP sã ruleze fãrã a fi nevoie de server ºi de browser, ci doar de interpretorul PHP. Aceastã metodã este idealã pentru scripturile ce se vor a fi executate regula folosinf cron (task scheduler în Windows), sau sarcini simple de procesare a textelor. Vezi secþiunea despre <link linkend="commandline">Folosirea PHP-ului în linie comandã</link> pentru mai multe informaþii. </simpara> </listitem> <listitem> <simpara> Scrierea de aplicaþii ce ruleazã de partea clientului în mod grafic (GUI). Probabil cã PHP nu este limbajul cel mai bun de a scrie aplicaþii cu ferestre pentru Windows sau alte sisteme de operare, dar dacã cunoºti PHP foarte bine ºi vrei vrei sã foloseºti niºte facilitãþi avansate a PHP-ului în aplicaþiile tale ce ruleaza de partea clientului poþi totuºi folosi PHP-GTK pentru a scrie astfel de programe. Deasemenea ai posibilitatea de a scrie aplicaþii ce ruleaza pe platforme diferite folosind aceastã metoda. PHP-GTK este o extensie a PHP-ului, nedisponibila în distribuþia principalã de PHP. Dacã eºti interesat de PHP-GTK viziteazã <ulink url="&url.php.gtk;">propiul lui site.</ulink>. </simpara> </listitem> </itemizedlist> </para> <para> PHP poate fi folosit pe aproape toate marile sisteme de operare, incluzând Linux, multe variante de Unix (incluzând HP-UX, Solaris ºi OpenBSD), Microsoft Windows, Mac OS X, RISC OS, probabil ºi altele. PHP are deasemenea suport pentru majoritatea serverelor de web din prezent. Acestea includ serverele Apache, Microsoft Internet Information Server, Personal Web Server, Netscape ºi iPlanet, serverul Oreillz Website Pro, Caudium, Xitami, OmniHTTPd, ºi multe atele. Pentru majoritatea serverelor PHP are un modul, iar pentru celelalte suportã standardul CGI, PHP putând sã lucreye ca un procesor CGI. </para> <para> Deci, cu PHP, ai libertatea de a alege un sistem de operare ºi un server de web. Chiar mai mult, ai posibilitatea de a alege programarea proceduralã sau programarea orientatã obiect, sau chiar sa le amesteci. Cu toate acestea, nu orice facilitate a standardului POO este prezentã în versiunea curent a PHP-ului, multe librãrii de cod ºi aplicaþii mari (incluzând ºi librãria PEAR) sunt scrise folosind doar cos POO. </para> <para> Cu PHP nu eºti limitat sã scoþi rezultat HTML. Posibilitãþile PHP-ului includ afiºarea de imagine, fiºiere PDF ºi chiar filmuleþe Flash (folosind librãriile libswf ºi Ming) toate generate instant. Poþi deasemeanea ca rezultatul tãu sã fie orice fiºier text, cum ar fi XHTML sau orice alte fiºiere XML. PHP poate genera autmoat aceste fiºiere ºi sã le salveze în sistemul de fiºiere în loc sã le afiºeze, formând un cache de partea serverului pentru continutul tãu dinamic. </para> <para> Una dintre cele mai puternice ºi importante facilitãþi în PHP este suportul sãu pentru o gamã larga de baze de date. Scrierea une pagini de web ce interacþioneaza cu o bazã de date este incredibil de simplã. Urmãtoarele baze de date sunt suportate: <blockquote> <simplelist columns="3"> <member>Adabas D</member> <member>dBase</member> <member>Empress</member> <member>FilePro (doar citire)</member> <member>Hyperwave</member> <member>IBM DB2</member> <member>Informix</member> <member>Ingres</member> <member>InterBase</member> <member>FrontBase</member> <member>mSQL</member> <member>Direct MS-SQL</member> <member>MySQL</member> <member>ODBC</member> <member>Oracle (OCI7 ºi OCI8)</member> <member>Ovrimos</member> <member>PostgreSQL</member> <member>Solid</member> <member>Sybase</member> <member>Velocis</member> <member>Unix dbm</member> </simplelist> </blockquote> Deasemenea avem o extensie abstracta a bazei de date DBX ce îþi permite într-un mod transparent dolosirea oricãrei bazei de date ce suportã aceastã extensie. Mai mult, PHP suportã ODBC, standardul Open Database Connectio, deci te poþi conecta la orice altã bazã de date ce suporta acest standard mondial. </para> <para> PHP are deasemeanea suport pentru a conversa cu alte servicii folosind protocoale cum ar fi LDAP, IMAP, SNMP, NNTP, POP3, HTTP, COM (pe Windows) ºi multe altele. Poþi deasemenea deschide deasemenea socket-uri de reþea ºi sã interacþionezi între aproape toate limbajele de programare Web. Apropo de interconectare, PHP are suport pentru instanþierea obiectelor Java ºi utilizarea lor într-un mod transparent ca obiecte PHP. Poþi deasemenea folosi extensii CORBA pentru a accesa obiecte aflate la distanþã. </para> <para> PHP are capabilitãþi extrem de folositoare pentru procesarea textului, de la POSIX Extins sau expresii regulare Perl pânã la parsarea documentelor XML. Pentru parsarea ºi accesarea documentelor XML, suportãm standardele SAX ºi DOM. Poþi folosi extensia noastra XSLT pentru a transforma documentele XML. </para> <para> Folosinf PHP în domeniul comerþului electronic, vei descoperi foarte folositoare pentru programul tãu de plaþi online funcþii de platã Cybercash, CyberMUT, VeriSign Payflow Pro ºi CCVS. </para> <para> În cele din urmã, dar nu ultimul, avem ºi alte extensii interesante, cum ar fi funcþiile ale motorului de cãutare mnoGoSearch, funcþii pentru accesarea IRC-ului, multe utilitare de compresie (gzip, bz2), conversie de calendar, traducere... </para> <para> Dupã cum poþi observa aceastã paginã nu este de ajuns pentru a scrie toate psobilitãþile ºi beneficiile oferite de PHP. Citeste mai departe secþiunile despre <link linkend="installation">instalrea PHP</link>, ºi <link linkend="funcref">documentaþia funcþiilor</link> parte a explicaþiilor a extensiilor menþionate mai sus. </para> </sect1> </chapter> <!-- Keep this comment at the end of the file Local variables: mode: sgml sgml-omittag:t sgml-shorttag:t sgml-minimize-attributes:nil sgml-always-quote-attributes:t sgml-indent-step:1 sgml-indent-data:t indent-tabs-mode:nil sgml-parent-document:nil sgml-default-dtd-file:"../../manual.ced" sgml-exposed-tags:nil sgml-local-catalogs:nil sgml-local-ecat-files:nil End: vim600: syn=xml fen fdm=syntax fdl=2 si vim: et tw=78 syn=sgml vi: ts=1 sw=1 -->
« previous php.doc (#969343590) next »